Experiență autentică

Novaci este un oraş în judeţul Gorj, Oltenia, România. Despre zona Novacilor se spune că este un colţ de rai. Este principalul punct de plecare catre statiunea Rânca.
Istoric, Orasul Novaci este o veche aşezare umană, situată la poalele Munţilor Parâng, la o altitudine de 600 m, în apropierea izvoarelor râului Gilort. Cu o vechime atestată oficial în anul 1502, localitatea este, de fapt, mult mai veche, toponimiile şi vestigiile istorice plasând-o în timpul antichităţii.
Oraşul Novaci a fost atestat pentru prima dată într-un hrisov al lui Radu cel Mare de la 1502.
Există indicii documentare cum că ar fi existat din timpul lui Mircea cel Bătrân, însă cea mai sigură dată a atestării rămâne cea de la 1502.
În 1847 a luat fiinţă Plaiul Novaci, ca un important punct de vamă.
Evenimente traditionale ale orasului Novaci:
”HORA SATULUI DE PAȘTE” - 5 Mai
”FESTIVALUL FOLCLORIC PĂSTORESC – URCATUL OILOR LA MUNTE” - 17 Mai
”FESTIVALUL TOCANULUI – Novaci” - 11 Octombrie
”HORA SATULUI, HORA DE CRĂCIUN” - 26 Decembrie

Rânca, este o stațiune turistică în curs de dezvoltare, aflată pe raza orașului Novaci și a comunei Baia de Fier, județul Gorj, o locație care aparține celor două primării, situată în Munții Parâng, la 62 de kilometri de orașul Targu-Jiu și la 18 km de vatra orașului Novaci. Plasată la poalele Varfului Papusa (2.136 m altitudine), pe soseaua Transalpina, cel mai inalt drum de la noi din țara (DN67C), la 1.600 de metri altitudine, Rânca este stațiunea turistică situată la cea mai mare altitudine din țară, un obiectiv turistic relativ nou, ce figureaza de câțiva ani printre preferințele iubitorilor turismului montan si ai sporturilor de iarna. Rânca este considerată o zona cu potential turistic foarte mare, fiind o alegere inspirată atât iarna, cât si vara, ca destinație pentru iubitorii de aventură, dar și pentru cei care vor sa se bucure de liniște, de frumusețea sălbatică a peisajelor din zonă.

Transalpina este cel mai inalt drum rutier din Romania cat si din intregul lant al Muntilor Carpati, atat din tara cat si din afara ei, atingand altitudinea maxima (2145 m) in Pasul Urdele. Transalpina traverseaza Muntii Parang de la N la S fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, intre care se afla, si leaga Localitatea Saliste din Jud. Sibiu de Localitatea Novaci din Jud. Gorj. Drumul si-a luat numele de la latinescul "Transalpina" (tara de dincolo de munti), cum era numita in vechile texte si harti latinesti Tara Romaneasca, si e supranumit “Drumul Regelui”, pentru ca Regele Carol al II-lea, dupa ce l-a reconstruit, in anul 1935, l-a inaugurat parcurgindu-l el insusi impreuna cu familia regala. Desi este mai inalta mult mai veche si mai frumoasa decat Transfagarasanul, este mai putin cunoscuta pentru ca, Transalpina, cu toate ca este catalogat drum national, DN 67c (partial), nu a fost pana in 2009 niciodata asfaltata.

Situat la poalele munților, la o distanță de 18 kilometri de aceștia, se află unul dintre principalele atracții turistice ale Olteniei, Târgu-Jiu. Supranumit și „orașul lui Brâncuși” datorită ansamblului monumental pe care acesta l-a lăsat moștenire orașului său natal, se clasează astfel în topuri internaționale în ceea ce privește interesul pentru destinațiile turistice.
Numele acestui oraș provine de la prima întrebuințare pe care acesta a avut-o la începuturile întemeierii sale, și anume târgul. Zona în care este situat astăzi orașul reprezenta un punct comercial de interes comun pentru transportul mărfii între Drobeta Turnu-Severin, Transilvania și Dunăre. Menționat inițial în anul 1406 sub numele de „Jiul”, de la numele râului care îl străbate, iar mai târziu fiind recunoscut pentru puternica influență comercială, a luat naștere denumirea de Târgul de pe Jiu sau Tărgu-Jiu.
De vizitat: Masa tacerii , Poarta Sarutului , Coloana infinitului , Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu , Muzeul de Arta.

Cascada Șipotului, numită de bătrânii satului și Cascada de la Șipote, Cascada Șipotului este situată aproape de izvorul pârâului Șipot, unul dintre afluenții râului Gilort care adună izvoarele mici din zona Plaiul Novăcenilor. La cascadă se poate ajunge doar din orașul Novaci, pornind spre nord, pe strada Valea Gilortului ( aprox. 6 km) pe drum modernizat până când acesta se bifurca, o parte (dreapta) asigurând accesul spre vechea Uzină ”Electrica”Novaci, prima hidrocentrală din Oltenia dată în functiune în anul 1939, implicat fiind ilustrul om politic Nicolae Titulescu, cunoscător al ideilor lui Brezulescu privind dezvoltarea zonei Novaci. Drumul nemodernizat, din stânga, asigură accesul spre cascadă, încă 7 km pe drum de țară accesibil doar iubitorilor de drumetii, de ciclism sau motoare pe 2 roți. Recunoașterea pârâului Șipot este simplă deoarece imediat, după locul de vărsare a acestuia în Gilort drumul nu mai este accesibil decât celor care iubesc mersul pe jos, vechiul drum fiind total distrus din timpul inundatiilor (2012). Pentru a ajunge la Casacada Șipot călătorul urmărește apele repezi ale pârâului cu acelasi nume, care in cursul lor vijelios formează de fapt două cascade, spre izvor, trecând printr-o zonă cu mult bolovăniș adus de ape și o vegetatie foartă bogată. Zona cascadei este renumită pentru poienile în care crește ghiocelului sălbatic, plantă etalon a primăverilor zonei submontane Novaci.

Cascada de la Țuțur și Valea Pârâului Măceș. Situată în zona de nord, nord-vest a orasului Novaci, Cascada Măceș și valea Pârâului Măceș, un colț de rai ascuns printre copaci și arbuști, departe de ochiul omului care nu cunoaște zona, oferă locul ideal unde poti petrece o zi călduroasă de vară mergând cu rucsacul în spate pe un drum de țară nemodernizat, până la cascadă sau mai departe pe o distanță de 14 -16 km. Locul este potrivit pentru plimbările în aer liber, cu bicicleta sau cu motocicleta. Valea Măceșului ( accesibilă din orasul Novaci după ce parcurgi 2,5 km pe strada Valea Gilortului, cotind apoi la stânga (n-v) pe strada Măceș străbătând cel mult 1 km pe drum modernizat), se deschide primitoare și curată iubitorilor de frumos. Linistea este tulburată doar de susurul apei, de ciripitul păsărilor de lătratul îndepărtat al vreunui câine sau de talanga unei văcuțe plecată în căutarea de hrană și umbră. Flora și fauna zonei aproape neatinse de brațul lung al poluării, aerul curat specific pădurilor de fag sunt motivele pentru care novăcenii se bucură de ce oferă natura și preferă să meargă pe un drum nemodernizat în singurătate, departe de aglomerațiile urbane. Valea Măceșului este valoroasă prin simplitatea ei, fără intervenția omului, aspect care în viitor sigur va deveni apreciat de către adevărații iubitori ai naturii.

Oraşul Horezu, cu o populaţie de 6.300 de locuitori este situat în judeţul Vâlcea. Este unul dintre centrele de artă populară tradiţională cele mai însemnate din România. Oraşul Horezu este cunoscut atât pentru mănastirea ctitorită de Constantin Brâncoveanu, cât şi pentru ceramica produsă aici. O mare parte din locuitorii oraşului se ocupă cu producerea de ceramică decorată (farfurii, străchini) deosebit de căutată atat în ţară cât şi în străinătate. Prima menţiune documentară a aşezării se realizează în 1487 în timpul lui Vlad Călugărul. Târgul de olărit "Cocoşul de Horezu", care se ţine în fiecare an în prima săptămână din iunie, atrage mesteri din mai multe regiuni şi turisti din intreaga ţară. Mănăstirea Horezu, construită în superbul stil brâncovenesc, a avut un rol important în cultura româna prin găzduirea bibliotecii ctitorului său, care cuprinde peste 300 de cărţi şi de manuscrise de o valoare inestimabilă.

“Via ferrata acrobatica” este cea mai mare baza de via ferrata din Romania, avand 21 de trasee active: Spirala Muierilor (D), Creasta Pesterii (B), Marea Crapatura (A), Mica Spirala (D), Vanturilor (D), Spirala Medie (D), Saritoarea Ursului (C), Dodo (C), Virus (B), Antivirus (C), Laura (E), Irina (E), Iulia (D), Amfiteatrul Zmeilor (D), Giuliana (B), Jnepeni (D), Mecanicul (D), Gelu (E), Kuky (B+C), Loreley (B), Pantera Roz (D). Traseele au lungimi cuprinse intre 100 si 300 m, diferente de nivel de 100–250 m si grade de dificultate A–E conform U.I.A.A. Baza se mareste continuu, avand in lucru traseele: Aeriana, Corbilor, Alin, Lupului, Soimilor, Decathlon, Pesterilor, Cetatuia, Santinela.

Dacă iubești adrenalină și natura, trebuie să ajungi aici! Ce poate fi mai frumos decât să respiri aer curat și să admiri natura, de la la 200 metri înălţime, în timp ce te relaxezi? Când ajungi sus, simți că ai lumea la picioare și te încarci doar cu energie bună. Hamacele se află la capătul unui traseu de Via Ferrată, cu intrare de la Peștera Muierilor. Experiența poate fi trăită în orice sezon din an, chiar și iarna.
Bine de știut
Rezervările se fac cu minim două săptămâni înainte, iar dacă și vremea ține cu voi, aveți liber la relaxare și adrenalină. Trebuie să știți că trebuie să faceți o gașcă de minim 4 persoane.

Parcul de aventură este o activitate sportivă și recreativa în aer liber, un mod foarte plăcut de a petrece timpul liber cu familia și cu prietenii.
Parcul dispune de trei trasee:
Traseul Prichindeilor este format din 10 joculețe în lungime totală de 90 m și 2 tiroliene în lungime de 27 m
Traseul Aventura format din 9 joculeţe în lungime de 98 m și o tiroliana în lungime de 70 m
Traseul de tiroliană este format din 6 tiroliene in lungime totală de 240 m

Nimic nu este mai bun decât o plimbare cu bicicleta în sânul naturii, mai ales într-un oraș al cărui peisaje magnifice definește însăși esența frumuseții. Aerul curat și flora montană te fac să uiți de gălăgia și aglomerația ce ai lăsat-o în oraș.

Plimbarile in natură cu ATV-ul reprezintă activitatea ideală în orice sezon. Peisajele montane extraordinare, aerul curat și drumețiile pe care le puteți face în această zonă au puterea de a vă relaxa și de a vă oferi tot ce aveți nevoie pentru a fi cu adevărat fericiți în vacanță. Dacă doriți să descoperiți zona într-un mod plăcut, închiriați un ATV și puteți ajunge în locuri mai greu accesibile, cu peisaje de neuitat.

Recentele cercetări istorice stabilesc vechimea mănăstirii Polovragi în jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul și Patru Spătaru, fiii marelui boier Danciu Zamona, menționați într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr. În 1629, în timpul domnitorului Alexandru Ilieș, mănăstirea intră în posesia jupânului Paraianu Milescu, ban al Craiovei. Timp de un secol și jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre această mănăstire. În 1643 Danciu Paraianu construiește biserica actuală, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab. Biserica mănăstirii Polovragi cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este zidită în stil bizantin, având forma trilobată cu abside laterale. Turla este de forma poligonală, cu firide largi, ornamentate în partea superioară și acoperită cu tablă, ca și biserica. Naosul și pronaosul sunt spațioase, având practic aceeași mărime. Catapeteasma executată din lemn de tei, reprezintă o adevărată capodoperă a vechii sculpturi românești, având o bogată ornamentație cu împletituri florale. Pridvorul în stil brâncovenesc este spațios, deschis, susținut de opt coloane din piatră. În pridvor este piatra funerara a surorii ctitorului. Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poarta masivă din lemn, frumos sculptată, pe care scrie: „Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”. În partea dreapta a porții este o frumoasă troiță din lemn sculptat, pe postament de beton, închinată eroilor și martirilor României. Sfânta mănăstire are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august).

Mănăstirea Horezu sau Mănăstirea Hurezi, din Valahia, România, este o piesă de artă în stilul "brâncovenesc", cunoscută pentru puritatea și balanța sa arhitecturală, bogăția detaliilor sculptate, tratarea compozițiilor religioase, portretele sale votive și lucrările sale pictate decorativ. Mănăstirea Horezu (cunoscută de multă lume ca Mănăstirea Horezu) se află în satul Romanii de Jos din județul Vâlcea. Aceasta a fost ridicată între anii 1690-1693 și este cea mai importantă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714. Mănăstirea Horezu este monument istoric inclus în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Această mănăstire este cea mai nouă din Gorj, construcția lăcașului de cult din cărămidă fiind încheiată în 2014. Este aşezată în zona pitorească din nordul județului Gorj, la poalele muntelui Parâng și a fost înființată în anul 1996 la inițiativa Comitetului de binefacere „Icoana” din Bucureşti, cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca mănăstire de maici cu viaţă de obște. Terenul a provenit din moștenirea părintească a familiei preotului Ioan Popescu, care l-a donat Bisericii. Viaţa monahală din noua mănăstire a început chiar cu lucrările de construcție a chiliilor în vara anului 1997. Apoi a fost adusă şi biserica din lemn căreia i s-a dat hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, iar în anul 2008 a început ridicarea bisericii celei mari. Arhitectura bisericii amintește de caracteristicile stilului brâncovenesc: forma de treflă, o singură turlă pe naos și pridvor în față. Pictura bisericii este în stil bizantin, realizată în frescă. În 2014 s-au finalizat lucrările de construcție și pictură a bisericii. Sfânta mănăstire are hramul „Sfinți Martiri Brâncoveni” (16 august).

Biserica schitului a fost zidită în anul 1636, de Pitarul Dimitrie Filișanu. Biserica este în formă de cruce, cu pridvor închis, pictură în frescă. Se remarcă tabloul votiv și tâmpla cu portretul lui Matei Basarab și al Mitropolitului Ștefan. Între anii 1642-1643, Matei Basarab atestă dreptul schitului asupra moșiilor lui Dimitrie Filișanu. Cele mai importante restaurări și reparații s-au făcut între anii 1936-1938, de Comisia Monumentelor Istorice. În prezent așezământul se află în curs de restaurare: s-a consolidat și restaurat clădirea principală și s-a schimbat acoperișul tuturor clădirilor. Se află în fază de proiect o nouă construcție în care se vor afla chilii, trapeza, biblioteca etc. Hramul Sfintei mănăstiri este Sfântul Nicolae.

Mănăstirea Lainici, situată în orașul Bumbești-Jiu, este unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din Gorj. Așezată la mijlocul mirificului defileu al Văii Jiului, la 25 km de Petroșani și la 32 km de Târgu-Jiu, mănăstirea aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Loc de pelerinaj al românilor din toată țara, Mănăstirea Lainici este supranumită "mireasa din Defileul Jiului" datorită fațadei sale de un alb puternic. De Paște, aici vin mii de credincioși (plini de speranță că Icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultătoare" își va pogorî harul asupra lor), fiind primiți cu toată ospitalitatea. Sfânta Mănăstire Lainici are o istorie minunată, începuturile sale pierzându-se în veacurile grele și întunecate ale evului mediu românesc. Întemeietorul său este considerat Sfântul Nicodim de la Tismana, care potrivit cronicii de la Prislop, s-a așezat într-o peșteră pe Valea Jiului, "la Surduc", lângă Mănăstirea Lainici.

Peștera Muierilor este formată dintr-un labirint de galerii ce străbat de la nord la sud banda calcaroasă dreaptă a Cheilor Galbenului din Munții Parâng, distribuit pe patru niveluri si având o lungime de peste 8 km, dintre care sunt vizitabili 860 de metri. Pestera este faimoasă datorită descoperirii de resturi fosile ale omului modern timpuriu (aprox. 35 000 de ani vechime), artefacte paleolitice si numeroase resturi fosile de urși de peșteră, lei de peșteră, hiene, lupi, erbivore, care au populat regiunea în urmă cu aproximativ 40 000 de ani. DIMENSIUNI MINIME GALERIE: LĂȚIME = 80 CM / ÎNĂLȚIME = 100 CM

Cunoscută că adăpost al lui Zamolxe, Peștera Polovragi te îmbie să îi afli secretele, învăluindu-te într-o lume plină de mister, pe distanță a circa 800 de metri, în care poți vedea o multitudine de simboluri sau elemente specifice perioadei geto-dacice. Peștera lui Zamolxe sau peștera Polovragi, este situată în Polovragi, județul Gorj și devine un obiectiv pe care nu îl poți rata o dată ajuns în zonă. În imediata vecinătate turiștii se pot delecta cu liniștea și incarcătuirea spirituală a Mănăstirii Polovragi, sau pot face o plimbare în natură, chiar prin Pădurea Polovragi. Peisajele de vis, aerul curat și liniștea zonei vor face dintr-o simplă plimbare o adevărată experiență cu adevărat memorabilă.

Cheile Gilortului se afla in apropiere de orasul Novaci, judetul Gorj apoi se continua drumul catre nord pe cursul raului Gilort. Cheile Gilortului sunt spectaculoase prin cascadele create de rau, peisajele si padurile de foioase si de brad care urmaresc cursul raului pana in Novaci. Gilortul, al carui nume este considerat de origine dacica, izvoraste din Muntii Parang, respectiv de sub Varful Parangului Mare (2519 m) prin doua izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m, fiind insotit pe dreapta de Vf. Mandra, iar pe stanga de Vf. Gruiu si dupa un lung traseu intramontan cu chei, repezisuri si cascade ajunge la Novaci. Accesul se face din oraşul Novaci şi se merge către nord pe cursul râului Gilort. Cadrul natural încercuit de munţi acoperiţi cu păduri de brad face din Cheile Gilortului un loc minunat unde puteţi să petreceţi un week-end plăcut cu cortul. Drumul este accesibil, însă nu este modernizat, aşa că pentru a merge, în amonte vă recomandăm să aveţi maşini cu o gardă la sol mai înaltă.

Cheile Olteţului încep chiar din spatele Mănăstirii Polovragi şi, pentru a pătrunde în această lume, se intră pe drumul de macadam care trece prin dreapta lăcaşului de cult. Pe anumite porţiuni, drumul este săpat în munte şi ai senzaţia că stânca uriaşă se prăvăleşte peste tine. Cheile au o lungime de circa doi kilometri şi separă Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Apa Olteţului taie cei doi munţi, care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei ajungând la 70 de centimetri. Cheile Olteţului sunt recomandate celor care vor să scape de caniculă, pentru că temperatura este aici cu 10 grade Celsius mai mică decât la intrare, munţii înalţi şi foarte apropiaţi constituind o pavăză împotriva razelor solare. Pe Cheile Olteţului au fost identificate 405 specii de plante, dintre care multe sunt rare: piciorul cocoşului, lăcrămiţa, studeniţa, guşa porumbelului, panseluţa de munte sau ghioceii bogaţi.

Cheile Sohodolului se află la aprox. 20 km. de Târgu-Jiu, în munții Vâlcan, la limita nordică a județului Gorj, cu județul Hunedoara oferind cele mai impresionante peisaje carstice din România. Rezervația naturală este întinsă pe 350 ha. și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de pârâul Sohodol. În zona cheilor se pot întâlni forme diverse de relief, cu o floră și faună bogată specifică Carpaților Meridionali. Una dintre principalele atracții turistice oferite de Cheile Sohodolului o reprezintă Nările. În decursul miilor de ani, apa a săpat în munte croindu-și drum de ieșire dând naștere formațiunilor care se aseamănă cu nările nasului uman. Accesul către chei se face din Drumul Național 67D, iar drumul este facil, acesta putând fi parcurs cu mașina, bicicleta sau la pas.

Aici, în dumbrava Poiana de lângă Polovragi, peste 600 de copaci au fost pictaţi în culori vii, de artistul Mihai Ţopescu. Pictorul a folosit o vopsea ecologică, pentru a nu dăuna scoarţei arborilor. Proiectul, numit "Manifest pentru Natură", a fost iniţiat în 2014 cu scopul de a atrage atenţia atât a publicului, cât şi a autorităţilor, asupra defrişărilor abuzive din România. Parte a proiectului a fost pictarea arborilor, lucrare pe care Ţopescu a numit-o "Pădurea Paradisului". Pădurea a fost pictată în 2017. Nu doar trunchiurile copacilor au fost colorate în roşu, portocaliu, galben, verde, albastru şi mov, ci şi mici crenguţe, care apoi au fost prinse de crengile arborilor, în mănunchi, reprezentând cuiburi de păsări.

Casuta rasturnata - un obiectiv turistic inedit, care la prima vedere pare o casa rasturnata de tornada. Casuta rasturnata este situate în comuna Bumbeşti Piţic și este singurul obiectiv turistic de acest fel din România. Căsuța este micuță, are o bucătărie, o baie și un dormitor unde o să găsiți totul cu susul în jos. Se pot face doar poze, iar în curte găsiți un magazin cu suveniruri si unul cu produse tradiționale. Taxa de vizitare este de 15 lei, iar copiii cu vârste între 3 şi 10 ani plătesc doar 10 lei.

Inimile curajoase care se aventuresc in misteriosul Castel al Vrajitoarelor sunt intampinate de un univers intunecat si fermecator. Intr-o lume a magiei si a vrajilor, aceasta atractie turistica impresioneaza prin decoruri spectaculoase, o multitudine de obiecte misterioase si legende fascinante. Se numește Castelul Vrăjitoarelor, și cum îi spune și numele, e cu și despre vrăjitoare. La Castelul Vrăjitoarelor o să găsiți vrăjitoare, desigur. Castelul este împărțit în mai multe camere, de la camera de leacuri la ceaun sau camera de ghicit, la camera spiritelor, camera voodoo sau a poțiunilor magice. Cum intri în castel e ști întampinat de câteva mături. Cel mai amuzant este că au și parcarea lor special amenajată, numită “Parcare Mături”. Prețul unui bilet este de 20 lei pentru adulți și 15 lei pentru copii. Programul este de la 9:00 la 19:00.

Valea Jiului, cu râul cu același nume (care este un afluent al Dunării), se află în sud-vestul Transilvaniei între Munții Retezat și Munții Parâng din judetul Hunedoara. Cunoscută pentru producția de cărbune din trecut, valea a fost cunoscută de mult timp ca fiind cel mai mare câmp de cărbune din România. Astăzi oferă o varietate de oportunități pentru relaxare și drumeții într-o natură neatinsă și minunată. Valea Jiului face parte dintr-o zonă care atrage deja o mulțime de turiști și are un potențial foarte bun pentru dezvoltarea turismului în viitor. Valea Jiului este o depresiune intramontană situată pe râul Jiu. Este cunoscută pentru bogățiile sale naturale, exploatate de către statul român prin mine de huilă.

Lac glaciar, care alături de alte 10 lacuri mai mici, toate așezate precum mărgelele pe o ață în Căldarea Glaciară Gâlcescu din Munții Parâng, departe de orice posibilitate de acces cu excepția mersului pe jos, Lacul Gâlcescu cu o suprafață de 3,2 ha, adânc de 9,3 m situat la altitudinea de 1925 m reprezintă un punct de atracție maximă pentru orice călător plecat din Novaci pe Transalpina. La șase ore de mers pe jos din statiunea Rânca, pe un traseu turistic bine marcat Lacul Gâlcescu cucereste vizitatorii prin abundența vegetației montane, prin prezența unor plante, păsări și animale rare, prin așezarea sa într-un loc în care nu există semnal pentru telefoane, unde nu poate fi folosit internetul, unde nu poti ajunge cu masina, dar mai ales prin sălbăticia locurilor unde ajung doar oamenii îndrăgostiți de munte. Fascinația acestui lac, prin tot ce ține de adevăr și legendă, satisface cu succes curiozitatea cercetătorilor și gusturile excursioniștilor care îsi propun să fugă de civilizație măcar pentru câteva ore, să se îmtoarcă la timpurile de odinioară când munții erau străbătuti doar cu piciorul, Lacul face parte din Rezervatia Naturală Gâlcescu înființată în anul 1932 și reprezintă punctul de atracție pentru biologi, pentru iubitorii de drumeții montane, pentru turiștii străini veniti să cunoască România adevărată.

Lacul Petrimanu se afla in Muntii Latoritei si a fost construit in anul 1977, ca lac de acumulare satelit menit sa imbogateasca apele Lacului Vidra. Este situat la altitudinea de 1.130 m, pe Valea Latoritei, la 17 km de Hidrocentrala Ciunget, avand o suprafata de 17 hectare si o adancime maxima a apei de 48 m. Cu masina, se urmeaza drumul ce duce de la Brezoi la Voineasa, iar la aproximativ 5 km dupa localitatea Malaia se face un drum in stanga spre Ciunget. Drumul este ingust, dar nu doar acesta este motivul pentru care se parcurge cu viteza foarte mica. Frumusetea si salbaticia peisajului te lasa fara suflare si ai vrea sa-ti intiparesti in minte toata frumusetea pe langa care treci. Dupa vreo10 – 15 km, drumul devine foarte greu, insa peisajul face sa merite efortul. Odata ajuns la Petrimanu, nu poti sa regreti drumul foarte anevoios, parcurs cu greu de masina, si te scufunzi cu privirea in culoarea fascinanta a lacului. Privelistea este aproape hipnotizanta, apa limpede, de o culoare foarte intensa, reflectand verdele adanc al padurilor de pe muntii care inconjoara lacul, creand un peisaj aproape ireal. Lacul are 1,9 milioane de metri cubi, și în aval de baraj se află o stație de pompare care duce apa, prin tuneluri săpate în munte, până la cea mai mare hidrocentrală din țară, cea de la Ciunget.

Lacul Vidra este un lac artificial de acumulare. Aflat la altitudinea de 1289 m, lacul alimentează cu apă Hidrocentrala Ciunget. Amplasat la cea mai mare altitudine din țara noastră lacul Vidra este cel mai mare din cadrul organizării hidroenergetice Lotru – Ciunget. Acest lac antropic a fost inaugurat în anul 1972 și are un volum de 340 mil. m3 cu o suprafață de circa 940 de hectare și lungimea de nouă kilometri, fiind înconjurat de păduri strajnice de molid. În matca lacului Vidra își revarsă apele râul Lotru și alte 81 de râuri și pârâuri. Barajul Vidra, care a dus la apariția lacului Vidra, a fost construit între anii 1966-1973, în apropierea punctului de vărsare a pârâului Tunari în râul Lotru, în cheile Vidrei, la 30 km în amonte de stațiunea turistică Voineasa. A fost dat în folosinţă la 1 martie 1972.